CovAlpin: Venit-a primavara

Unde: in mult iubitul Baraolt

Cand: 27.03.2011

Cine: Cipri si eu

Va sa zica ca, a venit primavara. Si noi aveam programata o tura lunga, s-anume creasta Baraoltului, cu tot cu ospat si baie inclusa la punctul terminus. Doar ca, treziti dimineata la sase ne-am dat seama ca am fi facut baie mult mai repede deact punctul terminus, caci ploua cu bulbuci. Vorba aia, s-ar fi incretit pielea pe...dupa urechi. Asa ca, am amanat trezirea pentru mai tarziu, cu gandul ca inventam noi ceva.
In fine, am plecat in tura pe la 15 dupa-masa, cu gandul ca, mult timp nu mai avem dar putem face o sedinta foto cu salbaticiunile padurii. Asa ca, de data asta am luat-o spre sudul muntelui, spre un anume loc pe care eu il stiam si unde aveam oaresce sanse sa "pice" ceva in bataia obiectivului.
Ajunsi sus pe Paczél (sau Libacsárda, cum ii mai zice lumea) am incercat cateva panorame asupra partii vechi a orasului. Pana pe varf am discutat despre fosta partie de schi si instalatia pe cablu aferenta, care odinioara, suia gloata sus in varf. Evident, nu mai exista nimic.

Sfantu Gheorghe, Simeria veche

Sus pe platou ne-am reamintit de terenul de fotbal, care la randul lui, nu mai exista. S-a evaporat, conform traditiei. Am gasit totusi o balta mare cu o minge de fotbal in ea pe care ne-am apucat s-o scoatem. Caci, parea intreaga si era "din piele". Asa ca, Cipri, inarmat cu o prajina lunga scormonea dupa minge in timp ce eu ma prapadeam de ras incercand sa-i fac poza.


Pescarul amator

Hop si Gigi-picioare-iuti

Vedere spre pasul Valcele

Dupa ce ne-am distrat putin cu mingea, care evident ca era sparta, ne-am asternut la drum. Din nou, sincere felicitari celor de la Salvamont Covasna (teoretic ei se ocupa de marcaje). Din cate trasee am facut in Baraolt, (si n-au fost putine), toate se prezinta cu marcajele "la zi", adica vopsea (relativ) noua, fara marcaje lipsa, inclusiv panouri de directionare. (acolo unde nu le-au rupt ticalosii). Valabil si pentru muntii Bodoc. Am fost in munti (mult mai) mari, cu atractii turistice mai insemnate care scartaiau serios la capitoul marcaje. Deci da, daca se vrea, se poate.

A venit primavara si pe strada noastra

Inaintand in padure fara a scoate vreun cuvant, asteptam prima "prada". Frunzele ude de la ploaie si vantul din fata ne camufleaza inaintarea. Asa ca, in scurt timp dam de o bufnita. Numai ca, pana sa setam aparatele pentru o poza corecta, isi ia zborul. Da-i cu draci si zei si mergi dupa ea. Numai ca stimabila avea alte planuri, caci de cate ori ne apropiam, mai fugea vreo 200 de metri, apoi statea si se uita ca o adevarat doamna la prostii aia care incearca s-o traga-n poza. Dupa vreo 4 ture de-a hotii si vardistii, in care am incercat diferite tehnici de apropiere, ne-am dat batuti, am admis ca bufnita e (posibil) mai inteligenta ca noi si ne-am vazut de drum.
Ajunsi in poiana am suit intr-unul din observatoare si am sperat ca poate "iese ceva". Asta in ciuda faptului ca nu ne aflam acolo la momentul potrivit, fara echipament de observare potrivit, etc. Am promis sa revenim cu o alta ocazie.

Bufnita citadina vegheaza


In asteptare...

Evident ca, am plecat cu cardul gol, caci n-am pozat nimic. Ne-am continuat drumul catre Valcele rontaind mere si biscuiti. Ne-am distrat pe povestea bufnitei, spusa de bunicu' si am facut cateva macro-uri pentru colectie. Nu conteaza ca plesnesc pantalonii-n cur, emotia capturarii unui gandacel in actiune compenseaza...

Macro meister

Privind spre Valcele


Nori negri intuneca situatia. Noroc cu cele doua raze care strapung prin patura de nori.

Din raristea de mesteceni, deasupra "campului lu' Benedek", si deasupra cartierului de viloaie se-nfatiseaza o plantatie de brazi. Nu stiu daca sunt pentru exploatare, cert e ca arata foarte urat (urat, dar sensibil mai bine decat daca ar fi doar un dreptunghi defrisat). Oricum, noi nu vrem paduri ca-n Germanica. Stiti voi, d-alea de privesti de la un capat intr-altul al padurii, cu o singura clipire. Pana una-alta, n-as putea sa nu mentionez ca la "campul lu' 'nea Benedek asta", exista o rezervatie floristica, pe care fostul primar, ala adormit, (si la propriu si la figurat), a construit. Ilegal. O sa revin cu detalii...

De la departare...

Si deci, incolonarea

Plantatia e inconjurata de gard, de-asta am impresia ca e pentru exploatare. Noi am strabatut padurea si am urcat sus pe varful pajistii de unde am tras cateva panorame, apoi, odata cu lasarea serii am pornit spre casa, evident, pe alt traseu. Am mai dat si de caprioare intre timp, da' poze n-avem caci au fost mai rapide ca noi.
Si daca tot ne-a prins bezna, Cipri si-a testat frontala proaspat cumparata de care ne-am declarat....multumiti.